Română
Sorah Al-Haaqqah ( The Inevitable ) - Verses Number 52
الْحَاقَّةُ
( 1 )
Cea care înconjoară!
مَا الْحَاقَّةُ
( 2 )
Ce este cea care înconjoară?
وَمَا أَدْرَاكَ مَا الْحَاقَّةُ
( 3 )
Cum vei şti tu oare ce este cea care înconjoară?
كَذَّبَتْ ثَمُودُ وَعَادٌ بِالْقَارِعَةِ
( 4 )
Tamudiţii şi adiţii au socotit-o pe cea care bate minciună!
فَأَمَّا ثَمُودُ فَأُهْلِكُوا بِالطَّاغِيَةِ
( 5 )
Tamudiţii pieriră în tunete şi fulgere.
وَأَمَّا عَادٌ فَأُهْلِكُوا بِرِيحٍ صَرْصَرٍ عَاتِيَةٍ
( 6 )
Adiţii pieriră în vântul şuierător, năpraznic,
سَخَّرَهَا عَلَيْهِمْ سَبْعَ لَيَالٍ وَثَمَانِيَةَ أَيَّامٍ حُسُومًا فَتَرَى الْقَوْمَ فِيهَا صَرْعَىٰ كَأَنَّهُمْ أَعْجَازُ نَخْلٍ خَاوِيَةٍ
( 7 )
pe care l-am dezlănţuit asupra lor şapte nopţi şi opt zile de prăpăd. Să fi văzut poporul acela trântit ca nişte găunoase buturugi de curmal!
فَهَلْ تَرَىٰ لَهُم مِّن بَاقِيَةٍ
( 8 )
Vezi, cumva, c-ar fi rămas ceva după ei?
وَجَاءَ فِرْعَوْنُ وَمَن قَبْلَهُ وَالْمُؤْتَفِكَاتُ بِالْخَاطِئَةِ
( 9 )
Faraon şi cei care au trăit înaintea lui, precum şi cetăţile cele de-a-ndoaselea, au adus păcatul.
فَعَصَوْا رَسُولَ رَبِّهِمْ فَأَخَذَهُمْ أَخْذَةً رَّابِيَةً
( 10 )
Ei nu au dat ascultare trimisului Domnului lor şi Dumnezeu i-a luat fără zăbavă.
إِنَّا لَمَّا طَغَى الْمَاءُ حَمَلْنَاكُمْ فِي الْجَارِيَةِ
( 11 )
Când apele s-au revărsat, v-am luat în arcă,
لِنَجْعَلَهَا لَكُمْ تَذْكِرَةً وَتَعِيَهَا أُذُنٌ وَاعِيَةٌ
( 12 )
ca să vă facem vouă din aceasta o amintire pe care urechea păstrătoare să o păstreze.
فَإِذَا نُفِخَ فِي الصُّورِ نَفْخَةٌ وَاحِدَةٌ
( 13 )
Când se va suna din trâmbiţă o dată,
وَحُمِلَتِ الْأَرْضُ وَالْجِبَالُ فَدُكَّتَا دَكَّةً وَاحِدَةً
( 14 )
când pământul şi munţii vor fi căraţi şi fărâmiţaţi deodată,
فَيَوْمَئِذٍ وَقَعَتِ الْوَاقِعَةُ
( 15 )
cea care cade neapărat în Ziua aceea va cădea,
وَانشَقَّتِ السَّمَاءُ فَهِيَ يَوْمَئِذٍ وَاهِيَةٌ
( 16 )
iar cerul se va crăpa şi se va despica în Ziua aceea.
وَالْمَلَكُ عَلَىٰ أَرْجَائِهَا ۚ وَيَحْمِلُ عَرْشَ رَبِّكَ فَوْقَهُمْ يَوْمَئِذٍ ثَمَانِيَةٌ
( 17 )
Îngerii se vor ţine de marginile lui, iar opt dintre ei vor purta Tronul Domnului în Ziua aceea.
يَوْمَئِذٍ تُعْرَضُونَ لَا تَخْفَىٰ مِنكُمْ خَافِيَةٌ
( 18 )
În Ziua aceea veţi fi întorşi pe toate părţile şi nici o taină de-a voastră nu va rămâne ascunsă.
فَأَمَّا مَنْ أُوتِيَ كِتَابَهُ بِيَمِينِهِ فَيَقُولُ هَاؤُمُ اقْرَءُوا كِتَابِيَهْ
( 19 )
Celui ce i se va da cartea sa în mâna dreaptă va spune: “Iată, citiţi cartea mea!
إِنِّي ظَنَنتُ أَنِّي مُلَاقٍ حِسَابِيَهْ
( 20 )
Îmi închipui că îmi voi găsi socoteala!”
فَهُوَ فِي عِيشَةٍ رَّاضِيَةٍ
( 21 )
El va avea un trai plăcut
فِي جَنَّةٍ عَالِيَةٍ
( 22 )
într-o Grădină prea-înaltă,
قُطُوفُهَا دَانِيَةٌ
( 23 )
cu roade de cules la îndemână.
كُلُوا وَاشْرَبُوا هَنِيئًا بِمَا أَسْلَفْتُمْ فِي الْأَيَّامِ الْخَالِيَةِ
( 24 )
“Mâncaţi şi beţi în pace ca răsplată a ceea ce aţi săvârşit în zilele duse.”
وَأَمَّا مَنْ أُوتِيَ كِتَابَهُ بِشِمَالِهِ فَيَقُولُ يَا لَيْتَنِي لَمْ أُوتَ كِتَابِيَهْ
( 25 )
Celui ce i se va da cartea sa în mâna stângă va spune: “Vai mie! Ce bine ar fi fost de nu mi s-ar fi dat cartea
وَلَمْ أَدْرِ مَا حِسَابِيَهْ
( 26 )
şi nu mi-aş fi ştiut socoteala!
يَا لَيْتَهَا كَانَتِ الْقَاضِيَةَ
( 27 )
Vai! Ce bine era de-ar fi fost săvârşitoare (moartea)!
مَا أَغْنَىٰ عَنِّي مَالِيَهْ ۜ
( 28 )
Averea la nimic nu mi-a slujit
هَلَكَ عَنِّي سُلْطَانِيَهْ
( 29 )
şi puterea mi-a pierit!”
خُذُوهُ فَغُلُّوهُ
( 30 )
“Luaţi-l şi înjugaţi-l!
ثُمَّ الْجَحِيمَ صَلُّوهُ
( 31 )
Aruncaţi-l în Iad!
ثُمَّ فِي سِلْسِلَةٍ ذَرْعُهَا سَبْعُونَ ذِرَاعًا فَاسْلُكُوهُ
( 32 )
Legaţi-l apoi cu un lanţ de şaptezeci de coţi.”
إِنَّهُ كَانَ لَا يُؤْمِنُ بِاللَّهِ الْعَظِيمِ
( 33 )
El nu credea în Dumnezeu cel Mare
وَلَا يَحُضُّ عَلَىٰ طَعَامِ الْمِسْكِينِ
( 34 )
şi nu îndemna pe nimeni să ospăteze sărmanul.
فَلَيْسَ لَهُ الْيَوْمَ هَاهُنَا حَمِيمٌ
( 35 )
Astăzi, nu mai are nici un prieten apropiat,
وَلَا طَعَامٌ إِلَّا مِنْ غِسْلِينٍ
( 36 )
nici mâncare afară de ghislin
لَّا يَأْكُلُهُ إِلَّا الْخَاطِئُونَ
( 37 )
pe care o mănâncă numai păcătoşii.
فَلَا أُقْسِمُ بِمَا تُبْصِرُونَ
( 38 )
Ba nu! Jur pe ceea ce vedeţi
وَمَا لَا تُبْصِرُونَ
( 39 )
şi pe ceea ce nu vedeţi!
إِنَّهُ لَقَوْلُ رَسُولٍ كَرِيمٍ
( 40 )
Acestea sunt spusele unui trimis cinstit,
وَمَا هُوَ بِقَوْلِ شَاعِرٍ ۚ قَلِيلًا مَّا تُؤْمِنُونَ
( 41 )
şi nu sunt spusele unui poet — atât de puţin credeţi!
وَلَا بِقَوْلِ كَاهِنٍ ۚ قَلِيلًا مَّا تَذَكَّرُونَ
( 42 )
şi nici ale unui prezicător — atât de puţin cugetaţi!
تَنزِيلٌ مِّن رَّبِّ الْعَالَمِينَ
( 43 )
Ci este o Pogorâre de la Domnul lumilor!
وَلَوْ تَقَوَّلَ عَلَيْنَا بَعْضَ الْأَقَاوِيلِ
( 44 )
Dacă acesta ar fi făcut născociri asupra Noastră,
لَأَخَذْنَا مِنْهُ بِالْيَمِينِ
( 45 )
l-am fi apucat cu mâna dreaptă,
ثُمَّ لَقَطَعْنَا مِنْهُ الْوَتِينَ
( 46 )
apoi i-am fi tăiat vena gâtului
فَمَا مِنكُم مِّنْ أَحَدٍ عَنْهُ حَاجِزِينَ
( 47 )
şi nici unul dintre voi nu ne-ar fi putut sta în cale!
وَإِنَّهُ لَتَذْكِرَةٌ لِّلْمُتَّقِينَ
( 48 )
Aceasta este drept amintire celor temători,
وَإِنَّا لَنَعْلَمُ أَنَّ مِنكُم مُّكَذِّبِينَ
( 49 )
însă Noi ştim că unii dintre voi o socotesc minciună!
وَإِنَّهُ لَحَسْرَةٌ عَلَى الْكَافِرِينَ
( 50 )
Ea este tânguire celor tăgăduitori!
وَإِنَّهُ لَحَقُّ الْيَقِينِ
( 51 )
Acesta este Adevărul cel adevărat!
فَسَبِّحْ بِاسْمِ رَبِّكَ الْعَظِيمِ
( 52 )
Preamăreşte Numele Domnului tău cel Mare!